O carte carte extraordinara, care te face imediat sa intri in “sprirtul Craciunului”, dar nu cel “cu 2 luni inainte”, care este acum.
Asa cum era demult, frumos, la tara, unde ne dadeam cu sania ori pe ghetus, sau unde stateam pur si simplu langa o soba.
Si desi are parti triste, ele sunt mascate oarecum de inocenta copilului de 11 ani, care povesteste.
Si sperrr ca Mircea Diaconu sa-si faca blog… sau sa mai scrie asa frumos.
Life is a library 